Prima seara, 30 oct., dupa ce am gasit intr-un final locul de destinatie, un fel de pensiune in varful dealului, aproape de locul de decolare, ne-am acomodat cu camerele friguroase ca de camin, cu paturi supraetajate si fara caldura… Dar cel mai mult a contat ca eram toti impreuna si am avut sansa de a cunoaste noi prieteni, o noua cultura si de a vizita un nou oras dintr-o tara vecina Romaniei.
Prima zi de concurs a inceput cu emotii mari si ne-am inscris la concurs eu si Virginia. De data asta fetele au reprezentat tara, deoarece baietii au vrut sa se acomodeze cu rolul de arbitrii si sa vegheze asupra noastra.
Locul de decolare se afla amplasat in varful unui deal, singurul de fel care se zarea din campiile intinse ale Serbiei, cu un castel frumos in varf… Un loc minunat de zbor atat pentru distanta cat si punct fix, un nou inceput si o noua sansa pentru noi
La baza castelului se afla decolarea, destul de abrupta dar motivanta totodata si interesanta… Am fost 49 de concurenti si decolam unul cate unul, dupa numarul de inscriere.
Prima zi de concurs, 31 oct., a fost o zi calduroasa pentru aceasta perioada a anului si linistita din punct de vedere meteorologic. Stratusii mai acopereau cerul din cand in cand, dar in rest totul a fost ca la carte, cu vant de fata perfect de decolare.
Au fost 4 manse in prima zi… cu incepere de la ora 9 pana la apus. Primele decolari si aterizari au fost foarte bune. La primul zbor am reusit sa ajung foarte aproape de punct, 47 cm, iar la al doilea am atins recordul de 17 cm. Frumoase amintiri si unice. Virginia a ajuns si ea in cerc, a zburat exceptional. Noi doua am fost singurele participante din Romania, alaturi de concurentii din Serbia, Macedonia, Ungaria etc.
Seara ne-am adunat cu totii la un curs de arbitrii care s-a tinut in special pentru noi si nu numai, au participat si cei din Ungaria si Serbia. Cu aceasta ocazie ni s-a acordat sansa de a arbitra in Romania la concursurile FAI2 de punct fix si de a evolua spre a fi arbitrii internationali FAI2.
Berea curgea din dozator fara limite… Muzica, distractie, ca la fiecare intalnire parapantistica nu au lipsit. S-a tinut chiar si un curs de meteorologie pentru doritori.
A doua zi, duminica 1 noiembire, au continuat cele 2 manse ramase pentru concurs, iar la ora 16.00 s-a tinut premierea.
Decolari interesante, emotii mari, nopti nedormite si noi experiente… au fost unele dintre cele mai frumoase lucruri intamplate in Vrsac. Memoria castelului inconjurat de ruine cu zeci de parapante decoland… ne-a ramas intiparit pe retine.
La premiere a fost o surpriza placuta. Am luat locul II la proba pentru fete, locul I a fost castigat de o fata foarte talentata din Ungaria, pe nume Nori, iar locul III de o fata din Serbia, la fel de priceputa.
Duminica seara am stat pana tarziu si am dansat, am sarbatorit cu totii si am avut parte de un anturaj extraordinar. Frumoase amintiri, clipe de neuitat intr-un oras mic dar frumos…Vrsac.
Luni dimineata am pornit spre casa si ne-am oprit sa vizitam orasul si sa cumparam cate ceva sa ne aminteasca de dulcea Serbie. Toate bune si frumoase pana am constatat cand ne-am intors la masina ca nu mai era de gasit. Supriza… ne ridicasera masina penru ca nu parcasem unde trebuia. Lumea nu prea vorbea engleza, masina nu era, noi nu mai aveam nici bani… dar buna dispozitie nu a disparut nici in acele momente. Intr-un final am reusit sa ne adunam toti banii (lei, dinari si forinti) si ne-am recuperat masina, dupa care am pornit spre casa.
Participanti la concurs:
Kiss Szende (Maya) – Aeroclubul Turbulencia
Virginia Neagoe – Aeroclubul Romaniei
SPONSORI
